Mami

Fotografia mea
Oakville, Ontario, Canada
nascuta in mijlocul verii, am pastrat traditia, si am nascut doi pui tot vara. Acum imi apar cuibul, imi hranesc puii si ii invat sa zboare. De ce "Piata vietii"??? E locul in care dai si primesti, in care analizezi incotro sa o iei, cu ce sa te incarci, ce decizi sa cumperi ca sa aduci acasa.....un loc imaginar in care sufletele interactioneaza. Nu se folosesc bani, ci trairi, sentimente, calcule rationale sau reactii spontane!

30 decembrie 2009

Inca un an a trecut!

Spunea A mare inainte de o serbare, intr-un an, nu mai retin exact: "Vine Craciunul, vine Anul nou, vine Boboteaza si Sfantul Ion!!" Peste Craciun am trecut, am petrecut la limita bunului simt, prin ochi de copil, cu obligatii, satisfactii, oboseala....dar vine Anul nou, deci trebuie sa fac bilantul lui 2009. Unii numara anii de la ziua de nastere la urmatoarea, altii dupa anul scolar, altii dupa anul bisericesc...eu acum vreau sa-l "arhivez" pe 2009. Un an scurt, greu, dar frumos! Scurt pentru ca am senzatia, ca si altii din preajma mea, ca timpul alearga, zboara, devine treptat ca un blitz....prea repede. Greu, adica chinuitor, ...intai mi-a descoperit virusul hepatitei B in sarcina....in loc sa ma bucur pe deplin de sarcina, am trecut intai prin starea de soc, apoi m-am acomodat cu gandul, apoi am trecut la situatia "en garde". Asta a fost in prima parte a anului, in sarcina...apoi recuperarea dupa operatie a fost tare grea, iar acum la finele anului incerc sa-mi tin neuronii in viata!

 
Posted by Picasa


Despre Amica, numai de bine, s-a copt in 2009 "cozonacelul", a aparut si ne bucura cu fiecare zi. Totodata avem si o umbra pe suflet cand ii vedem hemangiomul de pe spate...speram sa stagneze macar! Incerc sa ma gandesc cat mai putin la asta, astept sa treaca timpul sa decida doctorul daca va interveni chirurgical sau nu, daca mai asteptam, speram.... Amare, a facut muulte in aceste an, dar cel mai important a fost ca a inceput sa schimbe dantura: pe 14 iulie( hm, s-o iau ca pe un cadou?)l-a pierdut pe primul dinte...hmm, ce faza tare! S-a tot clatinat dintele, ea era curajoasa si ma tot indemna sa-l trag, iar intr-o dimineatza l-a pierdut la chiuveta in timp ce se spala pe dinti. A venit plangand la mine, mamaaaaa da' ce plangea "l-am pierdut la canaal, nu mai vine Zana Maselutaaaa!!!" Parca a fost mai ieri cand ii ieseau primii dintisori, iar acum ii schimba!!??? Timpule, mai usurel!


Ne-a surprins si cu premierea( mentiune de fapt) la festivalul Amicii.....Spun ne-a surprins, mai ales pe mine, caci n-am dat prea mare importanta, fiind ocupata si cu bebelina ....tot imi spunea ca va avea un spectacol, dar in mintea mea se contura imaginea unei serbari, chiar nu stiu de ce imi intra pe o ureche si imi iesea pe alta. Cand am dus-o in ziua cu pricina, intai am aflat ca evenimentul nu se tine in gradinita ei, ci la o sala de spectacol. Wow, era o scena adevarata, iar sala era plina de parinti, copii, cadre didactice! Apoi, iarasi wow, exista un juriu, cica e festival ce se intinde pe 3 zile....!!! A fost ca un dus rece, mi-a parut rau ca n-am facut un efort mai mare, o costumatie, ceva... In juriu erau oameni de teatru, muzica, cadre didactice. Nu stiam ce sa cred la finalul interpretarii( a fost numarul 5 in concurs) cand juriul a solicitat sa repete prezentatoarea cine este concurenta....


oare au sesizat ceva, le-a placut sau nu o gaseau pe liste??!!
"
Doamna educatoare era foarte optimista, a spus "Vom un premiu, sigur, a fost foarte bine N-am crezut in ziua concursului, caci au urmat inca 5 concurenti si nu stiam cu vor canta si in zilele urmatoare ale festivalului. Trec zilele si vine ziua finala, premierea, organizata in curtea gradinitei organizatoarea, ca o serbare campeneasca. Fiind in aer liber, A mare se strecoara printre oameni si dispare, normal, nu aveam copila rabdare pana vorbeau organizatorii, si probabil nici ea nu credea ca va fi premiata. Se striga premiul I, II si III, copii care meritau intocmai, cred ca studiau muzica! Nu speram sa se acorde si mentiune, a fost singura, a strigat-o pe fii-mea, am treasarit si eu si doamna educatoare, nu ne asteptam. A mers pe scena, si-a ridicat premiul, felicitarile si a fost invitata sa recante piesa din concurs, dar a fost foarte emotionata si a refuzat! Si pe ea a luat-o prin surprindere, mai ales ca nu era langa noi(eu si doamna) si am luat-o de la coada pentru pictura pe fata...ahh, tocmai urma ea, dupa atata asteptare! :))

Sigur au fost si alte actiuni notabile, cand o sa-mi amintesc am sa actualizez bilantul lui 2009!

26 decembrie 2009

De Craciun - ganduri catre prieteni

Iertareee!!
N-am raspuns la sms, n-am sunat pe nimeni, nici macar pe bunicii copiilor mei, nu am vorbit cu nimeni la telefon....agitatie, lipsa de timp....musafiri pe 24 seara, dimineatza de 25, pregateste fetele, cu ce ne imbracam toti, pregateste cadoul pentru nasi, plecat in vizita....n-aveam timp sa mor, vorba aceea!

Va multumesc tuturor care m-ati selectat din agendele voastre telefonice si mi-ati trimis versuri, ganduri, mini-colinde....le-am citit pe toate, v-am multumit in gand si mi-as fi dorit sa fi fost in acel moment o caracatita, in loc de 2 brate sa fi avut tentacule ca sa fac cat mai multe lucruri in acelasi timp!... hmm, poate intr-o alta viata, alta planeta... :))

Si voua, cei ce mi-ati scris pe mess, pe mail sau orice alta forma de contact - va multumesc!
Poate reusesc sa-mi iau revansa de anul nou!

25 decembrie 2009

Craciun 2009 fericit!!

2 bucurii mi-au incalzit sufletul azi!
Prima a fost bucuria copiilor, a regasirii sub brad a cadourilor, dar privita cu ochii fiicei mele, cu inocenta varstei, cu nerabdarea si optimismul pur....n-ar avea rost Craciunul fara copii, prin trairea lor parca ma reincarc pentru inca un an, anul ce va urma...2010!!
















Ajunul Craciunului:
Poate vine Mos Cracciun! Il astept cu nerabdare, cu emotie, spuse A mare! Normal, caci A mica e prea mica sa inteleaga ca e rost de rasfat!
Am reusit sa adorm pe la 2,30 noaptea, caci cu greu am convins-o sa adoarma, caci il tot astepta pe Mos'...eu ma panicasem deja caci nu impachetasem cadourile. Eram singura acasa, macar de era tati cu noi sa fi tinut fata ocupata.
Muuult asteptata dimineata de Craciun:
Bucurie maxima, cadouri sub brad, cele mai multe pentru A mare( cam 4 cutii). La nasa a primit o rochita de ocazie pe care imediat a imbracat-o, s-a invartit muult, a uzat-o deja! Super incantata! Cred si eu, caci Mos' a lasat cadouri si la bradutii altora( fini, nasi, bunici, vecini, prieteni). Ehee, ce vremuri!

Dupa atata rasfat, a vazut o filmare cu predare de cado' direct de la Mos' si ...oftica maare: De ce n-a venit si la mine Mosu'!!??? M-am suparat pe el, zise A mare!

A mica, a fost chinuita azi, a sarit din program, cred ca o chinuie durerea gingiilor....hm, se pregateste de o schimbare! Fiind bolnava saptamana trecuta nu prea a mancat toata portia(biberonul), puneam pe seama racelii, dar cred ca si gingiile inflamate isi spun cuvantul. Asaa ca, A mica, nu prea a avut chef de vizite, de sarbatoare... la anul va fi altceva!

Al doilea motiv a fost regasirea unor ganduri offline pe mess, de la un om tare drag, o emblema a ambitiei, sperantei si increderii intr-o viata incercata - care mi-a transmis intai de toate Sa traiesc cu numele, cu fostul nume de familie dar si cu prenumele( m-a cunoscut cand ma numeam Cristina Craciun si nu uita asta chiar daca este la mii de km distanta), apoi a urmat Sinceritate si la final Craciun Fericit!

Sa fie un Craciun Fericit!!! Si vreau sa caut fericirea, sa pun in balanta viata in acest moment, sa cern totul si sa ramana: sanatatea si linistea, atat!

Oboseala mea atarna greu, se reflecta in multe actiuni, dar eu nu ma las....am zis ca ma limitez cu pregatirile de Craciun, dar tot in jurul orei 2 noaptea am reusit sa adorm. Astept sa treaca febra sarbatorilor de iarna si sa intru in linie dreapta cu programul meu zilnic!

Anul trecut, in prima zi a Craciunului l-am anuntat pe sotul meu ca va fi tatic a doua oara, ca am facut testul de sarcina si aparuse si a doua liniuta.....Acum "liniuta" are 4 luni si este o scumpete...eu nu regret nimic; chiar daca nu e usor, uitarea ma face sa pot merge mai departe!

Eu si cei dragi mie, inclusiv "liniuta" ce o purtam in marsupiu si care s-a aratat in preajma Craciunului trecut!














Craciunul prezent ne-a gasit asa:













si asa:













Stiu, nu se vede atmosfera de sarbatoare, dar pozele arata ca acum suntem 4, ca uneori ne organizam "pe echipe"...e altceva!