tag:blogger.com,1999:blog-39044490004228362862024-02-21T07:45:47.470+02:00A mare si A micaViata mea cu doi de "A"....CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.comBlogger24125tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-20060009167487395952011-04-05T18:43:00.014+03:002011-04-05T19:04:26.253+03:00crosetez, tricotez<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh70dfCgH-El_5bBfRlnCJlZzA5TT63T21Wc3jtCP2I4CIRX6seBVSfUsBeq82tCjgLHFhXeOcWE6hNBfdxblhvZ2oJfptlrRJ5kvaSKvxjhNHWJ826SvJbA4-9QofhdQrumrLGNsDPcHzc/s1600/picture+022.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 400px; height: 319px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh70dfCgH-El_5bBfRlnCJlZzA5TT63T21Wc3jtCP2I4CIRX6seBVSfUsBeq82tCjgLHFhXeOcWE6hNBfdxblhvZ2oJfptlrRJ5kvaSKvxjhNHWJ826SvJbA4-9QofhdQrumrLGNsDPcHzc/s400/picture+022.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5592130620566004178" /></a><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhvtz5By7ld_y9QSKmplaSp0wnMgHoXZGJh7s_33EGRVwelE7B6Vo0iCUAtjQ3dpEhGUMhYxx613DFXDjwK8gbQWdxNNlrHWfXJsiraqm3dhguuXAbZm8ui-1cozxVpxcxaJ-vQLiBtV_uk/s1600/IMG_3087.jpg"><img style="float:left; margin:0 10px 10px 0;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 256px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhvtz5By7ld_y9QSKmplaSp0wnMgHoXZGJh7s_33EGRVwelE7B6Vo0iCUAtjQ3dpEhGUMhYxx613DFXDjwK8gbQWdxNNlrHWfXJsiraqm3dhguuXAbZm8ui-1cozxVpxcxaJ-vQLiBtV_uk/s320/IMG_3087.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5592130856401864706" /></a><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjqQ9GHXBNSvbDWxYydBy6ycFUFDUpslcD9ZQLICJ1r8-qCPcUkxgEwgUsp7XKZxS8Vj8ImfvBGoNxxzCrmKPhEvIOheibM6Gs6o7usDnQilMdeAMo3gKovmRshPKM39mXRbypi65wEyF4Q/s1600/picture+003.jpg"><img style="cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjqQ9GHXBNSvbDWxYydBy6ycFUFDUpslcD9ZQLICJ1r8-qCPcUkxgEwgUsp7XKZxS8Vj8ImfvBGoNxxzCrmKPhEvIOheibM6Gs6o7usDnQilMdeAMo3gKovmRshPKM39mXRbypi65wEyF4Q/s320/picture+003.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5592127758800376514" /></a><br /> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7fk0wY5Mgq0Sj1VUu5AfrI401bnixXcDUvhcIsgxqZ3XH_TG4hoFIDzchijdmM1CN13-xioAQKlonsuearaJMZVHSC7vzj3a3r_aJkN2uGsHZhhxzC6xfarZcqTbIxhikS8P_PEgS4FS1/s1600/picture+005.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 200px; height: 200px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7fk0wY5Mgq0Sj1VUu5AfrI401bnixXcDUvhcIsgxqZ3XH_TG4hoFIDzchijdmM1CN13-xioAQKlonsuearaJMZVHSC7vzj3a3r_aJkN2uGsHZhhxzC6xfarZcqTbIxhikS8P_PEgS4FS1/s200/picture+005.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5592128013624068738" /></a><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBqd0_fGXYCSdy6qrwBKPZPUnQir8tBqgfulrj3F9i5urnBY7zWLv3U2wYV7RQn818vp9adXaasq56BQH1EArkVPUhzStBqgZLPKczqV8vOaAo7LDD45lEg6PQwbXcKkw1Ww6Moxqb6i26/s1600/picture+001.jpg"><img style="cursor:pointer; cursor:hand;width: 200px; height: 200px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBqd0_fGXYCSdy6qrwBKPZPUnQir8tBqgfulrj3F9i5urnBY7zWLv3U2wYV7RQn818vp9adXaasq56BQH1EArkVPUhzStBqgZLPKczqV8vOaAo7LDD45lEg6PQwbXcKkw1Ww6Moxqb6i26/s200/picture+001.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5592128170820149106" /></a><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4O5ASF2hodQEWhWn16NohXBU2QwkJnpV_E2HrjPV0u45UR451uG3eIlv59mL3CLrrALugvXQDxXc0LJhrfp3mRrv5nqIqFcf68PwqNDCCj4kydyV16KLweOYpwgkbqtGUXclxyWAE9LTB/s1600/picture+017.jpg"><img style="cursor:pointer; cursor:hand;width: 254px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4O5ASF2hodQEWhWn16NohXBU2QwkJnpV_E2HrjPV0u45UR451uG3eIlv59mL3CLrrALugvXQDxXc0LJhrfp3mRrv5nqIqFcf68PwqNDCCj4kydyV16KLweOYpwgkbqtGUXclxyWAE9LTB/s320/picture+017.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5592128731385678034" /></a><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2pLo8C9J5R0W2nbzK949EKFeOnRYHKIkgoki9JrM5O-WkRXDo3OGyLLFsNKc7wLogHDVo3kIJ5kRgcKHms20c1T-of7-3GR2wAr49h4SFVcl3X8KOxcgU38BVUpCxrBu3lBEVWnd0z5JU/s1600/picture+019.jpg"><img style="float:left; margin:0 10px 10px 0;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 254px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2pLo8C9J5R0W2nbzK949EKFeOnRYHKIkgoki9JrM5O-WkRXDo3OGyLLFsNKc7wLogHDVo3kIJ5kRgcKHms20c1T-of7-3GR2wAr49h4SFVcl3X8KOxcgU38BVUpCxrBu3lBEVWnd0z5JU/s320/picture+019.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5592128979774858530" /></a><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9dVTS6rq_vRDCH2JAjmQn0bYoe9yu4BSnB-UXqTsTQr1qJ3tW2LiFTo4bEWSi5ZlYyI5M3g_kbl9QhOhx-x-aNjNBeU2BvKd5T5_q3KHvB3JS_sWxyv18RfasSJ1JOgNAO_vQDJpbKVR5/s1600/picture+018.jpg"><img style="float:right; margin:0 0 10px 10px;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 255px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9dVTS6rq_vRDCH2JAjmQn0bYoe9yu4BSnB-UXqTsTQr1qJ3tW2LiFTo4bEWSi5ZlYyI5M3g_kbl9QhOhx-x-aNjNBeU2BvKd5T5_q3KHvB3JS_sWxyv18RfasSJ1JOgNAO_vQDJpbKVR5/s320/picture+018.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5592129243391978514" /></a><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijs05LKJEB5Ykh-Jtl7f9pXDuHL6NuRR3GAa9Ry6AAR6R3LulrI8oM4ueHy-JRdmv1NDhHW5HHhVf1s57_Z1c9FOebFRxdGmjKpNAVMfui4DZYzJPSSP7QKmy-5uMpWCjKRaSAc9DQNJNS/s1600/picture+016.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 319px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijs05LKJEB5Ykh-Jtl7f9pXDuHL6NuRR3GAa9Ry6AAR6R3LulrI8oM4ueHy-JRdmv1NDhHW5HHhVf1s57_Z1c9FOebFRxdGmjKpNAVMfui4DZYzJPSSP7QKmy-5uMpWCjKRaSAc9DQNJNS/s320/picture+016.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5592129600930866274" /></a><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjImGLEvqaSyrGeCx9rkZLYMRU7II9jIYTV1s2HyLBdBCKBeY4a1vVN3zZ_m8oXUQf9tVHuyE8mfZtVeNa7rrFgH4O1mc3n8QAAgeB407qeOKytwvsEClmxKZq5U9B_i_0VPp7w4yN1pK-9/s1600/picture+012.jpg"><img style="float:right; margin:0 0 10px 10px;cursor:pointer; cursor:hand;width: 200px; height: 200px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjImGLEvqaSyrGeCx9rkZLYMRU7II9jIYTV1s2HyLBdBCKBeY4a1vVN3zZ_m8oXUQf9tVHuyE8mfZtVeNa7rrFgH4O1mc3n8QAAgeB407qeOKytwvsEClmxKZq5U9B_i_0VPp7w4yN1pK-9/s200/picture+012.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5592129873747656098" /></a><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJLRJoSzzfS68xlmsUgwm4QKzdM-pVxhzo_xqDj8sep4hS3nPGKOE6pjAxpKMEjdYwCAiLaz28KG0T1URLrLWyLxoBF3rYzbY2T9WcX3FCRPKQSEJ_uA4Sg5dxGU72A0SYIHX09zfDb-8c/s1600/picture+008.jpg"><img style="float:left; margin:0 10px 10px 0;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJLRJoSzzfS68xlmsUgwm4QKzdM-pVxhzo_xqDj8sep4hS3nPGKOE6pjAxpKMEjdYwCAiLaz28KG0T1URLrLWyLxoBF3rYzbY2T9WcX3FCRPKQSEJ_uA4Sg5dxGU72A0SYIHX09zfDb-8c/s320/picture+008.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5592130202347977794" /></a>CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-1422309201965383072011-03-14T14:58:00.003+02:002011-03-14T15:20:21.210+02:00Cu pasi mici prin noroi<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7tMlrXOm2kFoKyfsgQtof89pjXtajzXRz9xzo8QRTngqRqOZlA7pYDxGdsI4dYux0IDcNMssTHYeFD8Fws4KTdQiYSDu_qnopDS3wZAhvLQQK6_iMI4Cpk6_WoeYupPWfd_0odk6Vzzsz/s1600/IMG_1302.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 200px; height: 133px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7tMlrXOm2kFoKyfsgQtof89pjXtajzXRz9xzo8QRTngqRqOZlA7pYDxGdsI4dYux0IDcNMssTHYeFD8Fws4KTdQiYSDu_qnopDS3wZAhvLQQK6_iMI4Cpk6_WoeYupPWfd_0odk6Vzzsz/s200/IMG_1302.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5583919917286004658" /></a><br /><br /><br />Am cautat o fotografie cu noi, fetele.....n-am gasit, caci n-am nimic mai recent, doar acesta din vara 2010.<br />Nu despre asta vreau sa spun acum, ci despre o parere prieteneasca....<br />Mda, o intalnire cu prieteni de familie, mai noi, ce-i drept. Nu stim de vreo 2 ani. Atunci eram insarcinata, o femeie calma, fiind la a doua sarcina stiam cum e sa fii gravida...nimic nou, nu tensiune, emotii controlate...<br />A aparut si pitica, viata s-a schimbat, eu incerc sa ma impartin 3-4 ....sa ma clonez, sa fiu, sa fiu, sa fiu....<br />m-am retras, si acum, la o intalnire acceptata cu greu de mine, sa primesc <em>"Esti tare ciudata de cand ai al doilea copil!"</em><br />N-aveam pregatit un raspuns, m-am scuzat doar ca n-am nimic cu lumea din jurul meu, ca nu o fac intentionat....<br />acum, la rece, ma gandesc ca nu merita justificarea, scuzele n-au nici o valoare...nu conteaza<br />Probabil nu pierd nimic, dar nici nu castig! Astept sa creasca fetele mele si sa-mi permit si eu jumatate de ora de privit la TV, o plimbare in parc fara sa car o maimutica dupa mine sau sa stau in fata masinii de cusut si sa-mi pun neuronu'-creator la incercare.... <br />Imi ramane decat sa zambesc, sa sper, sa trec mai departe....sa nu pun la suflet parerea unei femei(mame)ce avea alte asteptari de la mine.CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-73270754744951242182011-03-11T14:52:00.003+02:002011-03-11T15:19:33.329+02:00E primavara<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3ZSeNNEfUkJ_cPdIsaVWMm9zFEE4x-uLyXyZX7IK-5TIjpKam-mjzpJLeiweFcpqBkD7rBQfT-CMs3V7xDpcnc7AAXB8I09Zpc8iMTe9neZ6WEzLojNZWVk5UGA5nOUpCTdDthQMd9sq-/s1600/picture+115.jpg"><img style="float:right; margin:0 0 10px 10px;cursor:pointer; cursor:hand;width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3ZSeNNEfUkJ_cPdIsaVWMm9zFEE4x-uLyXyZX7IK-5TIjpKam-mjzpJLeiweFcpqBkD7rBQfT-CMs3V7xDpcnc7AAXB8I09Zpc8iMTe9neZ6WEzLojNZWVk5UGA5nOUpCTdDthQMd9sq-/s200/picture+115.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5582810406279035650" /></a>
<br />
<br /></em></strong><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhceK01na_0wKEVsP3lHafdmES0eTgkvbBd0hvWFUHda6QOEs4JVDWZ8eM84f8FCVgKfxnAwq8X0FYwrrGzerY5Vldtl6-BqUS7MLsLA0ytaZfCA7jpdMiz7YNH3C9eWAvo-tr9G-AA3vSt/s1600/picture+114.jpg"><img style="float:left; margin:0 10px 10px 0;cursor:pointer; cursor:hand;width: 150px; height: 200px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhceK01na_0wKEVsP3lHafdmES0eTgkvbBd0hvWFUHda6QOEs4JVDWZ8eM84f8FCVgKfxnAwq8X0FYwrrGzerY5Vldtl6-BqUS7MLsLA0ytaZfCA7jpdMiz7YNH3C9eWAvo-tr9G-AA3vSt/s200/picture+114.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5582809890965024050" /></a>
<br />
<br />
<br />1 si 8 Martie
<br />Sunt minunati copii si ale lor surprize....
<br />Bucurandu-ma zilele trecute de ideile fetelor, mi-am amintit primul 8 Martie de cand sunt mama: bucuria ca a spus primul cuvant, doar ca acela a fost <em>Tata</em>. Ca rasplata, A mica spune intr-una numai <em>Mama</em>, pe <em>Tata</em> nu reuseste( sau nu vrea) sa-l spuna deloc.
<br />Nu ma gandeam atunci ce frumos e sa-ti vina copilul-scolar cu o felicitare facuta/scrisa de el, cu un zambet larg sa spuna Te iubesc mami!!
<br />
<br />Nici cea mica nu s-a lasat mai prejos...
<br />Doarme cu mine, adica eu cu ea( de cand am dezvatat-o de suptul degetului) si modul ei de a a dormi este haotic, pozitii ciudate....
<br />Totusi, in seara de 8 Martie vroia sa isi bage nasucul intre fata mea si perna, se cuibarea sub obrazul meu, si pentru prima data m-a luat de gat si m-a strans, apoi a adormit in pozitia aceea incomoda, dar nimic n-a mai contat in acele clipe.
<br />
<br />Asa ca, primavara poate sa vina! De la mine are un vot, eu mi-am primit " vestitorii" deja!CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-35789367998649006502011-03-05T19:33:00.003+02:002011-03-05T19:42:35.431+02:00M-au ciuruit!<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhobPAHp3Z7B-jDEEFL4nJyFPKA74Vu58ZHM1s_rgTYpY4f0xKrRT7IFvnlQfYX8BNmBjWBliTodFGxOBLZLHFFghh9Rs5d3eeZyDioYZ-WAH8v2hbA6zVG5xQFbvLySQYd_IbH1gIm-48c/s1600/grigore-cartianu.jpg"><img style="float:left; margin:0 10px 10px 0;cursor:pointer; cursor:hand;width: 200px; height: 148px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhobPAHp3Z7B-jDEEFL4nJyFPKA74Vu58ZHM1s_rgTYpY4f0xKrRT7IFvnlQfYX8BNmBjWBliTodFGxOBLZLHFFghh9Rs5d3eeZyDioYZ-WAH8v2hbA6zVG5xQFbvLySQYd_IbH1gIm-48c/s200/grigore-cartianu.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5580652658550550690" /></a><br />,zise A mica!<br /><br />jumatatea lui februarie....febra peste 39, gatul este alb, infectia a acaparat totul;<br />antibiotic, apoi la cateva ore se destupa acumularea supra-infectiei din nas, gat;<br />febra continua, recidiveaza la 4 ore;<br />apar semne de ameliorare, febra pare a fi stapanita, dar - in paralel- nu se mai accepta nimic in gura, imposibil de inghitit, nici macar bolul alimentar, saliva;<br />doar 4-5 lingurite de apa.....;<br />injectii in paralel cu antibioticul sirop;<br />apar semne de revenire, dar nu se accepta prea multa mancare in gura, nici macar biberon;<br />se completeaza setul de injectii cu inca 4;<br />ma refac dpa tot acest chin, dar dupa 1 saptamana ma supun recoltarii de analize...un calvar, ca-n camasa de forta, ....<br />si peste toate astea....m-au ciuruit: 6 injectii, apoi 4, apoi ambele maini ca sa obtina 2-3 picaturi din sangele meuCrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-11805254422140093762011-03-04T10:38:00.002+02:002011-03-04T10:42:08.790+02:00Caut stapan<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEimkotTLM7QnhwH282N1qgsn17tiUEd_d9bCzxFiQyliBr4fvxwMvixHz4qkI2eV_qoaIvfQxiiUQ6VMKasOjMxbYURz9xNGOKizBk1tP86dX0kpwBZa3EZZji0N9oZ0y63hKzOPmuTThky/s1600/165122_185353401487238_100000377372659_515560_2745503_n.jpg"><img style="float:left; margin:0 10px 10px 0;cursor:pointer; cursor:hand;width: 150px; height: 200px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEimkotTLM7QnhwH282N1qgsn17tiUEd_d9bCzxFiQyliBr4fvxwMvixHz4qkI2eV_qoaIvfQxiiUQ6VMKasOjMxbYURz9xNGOKizBk1tP86dX0kpwBZa3EZZji0N9oZ0y63hKzOPmuTThky/s200/165122_185353401487238_100000377372659_515560_2745503_n.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5580141635336439698" /></a><br /> Nu prea am ce sa spun....aceasta catelusa cauta un stapan iubitor! Doar un suflet sa o ingrijeasca si iubeasca isi doreste, nu cere bani in schimb. Stie sa ceara afara pentru nevoile sale.CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-19350077332232265972011-02-19T14:53:00.002+02:002011-02-19T15:09:14.461+02:00Bun regasit in 2011Am o mareee restanta in blogul meu. Sorry cititorule!<br /><br />Ce-am facit din august pana acum? Pai, multe si nimic. La inceput de septembrie m-am operat. Am ales inceputul lunii, trecuse canicula un pic, si mai ales, voriam sa scap de aceasta grija inainte de inceperea scolii.<br />A mare a inceput scoala si de atunci ma tine taree ocupata. Intre timp s-a terminat semestrul I. A fost obositor, caci mandra mea doarme la pranz si asta nu face decat sa lungeasca programul de seara. Am incercat si fara, dar era si mai greu, caci A mica nu adoarme seara devreme si nu-i pastreaza linistea sor'sii.<br />Din programul nostru pot sa spicuiesc: trezire ora 6, pregatit scolarita, apoi programul de dimi cu A mica( mancat, schimbat), plecam la scoala sa aducem scolarul acasa, pranzul pentru ambele, somn ambele, teme, gym, inot sau canto. <br />A mica e pe val! La 18 luni are 82 cm si 13 kg. Cu kg suntem pe +.<br /><br />Sper sa revin si cu pozici cat mai curand. Stiind ca promit s ale postez aici, poate asa sa ma concentrez si sa le mai fac mandrelor foto.<br /><br />Cam asta despre fete. <br />Sfarsitul lui 2010 a fost lansarea unei sperante, dar totodata o provocare. In oct am aplicat la Loteria Vizelor, iar raspunsul va veni in Mai 2011. Asta a fost inceputul, caci am vrut si altceva.....am studiat si intr-un final am aplicat si pt emigrare Canada. In decembrie a plecat dosarul spre Viena. Astept primul semn prin martie. Drmul este lung si greu, poate dura +1 an pana la obtinerea vizelor. <br />Deocamdata vreau sa o consider ca pe o eventuala oportunitate, daca toate vor merge in Ro ca pana acum....<br /><br />Astept primavara sa renasca si speranta!CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-74882537246859701802010-08-09T10:27:00.001+03:002010-08-09T10:28:21.474+03:00<center><a href="http://www.widdlytinks.com/phototinks/"><img src="http://img812.imageshack.us/img812/1653/pinkbrownhearts71910276.jpg" border="0" height="450" width="450" alt="Birth Announcements"></a><br><a href="http://www.widdlytinks.com/phototinks/">Birth Announcements by WiddlyTinks.com</a></center>CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-70422864304980729582010-07-14T22:04:00.004+03:002010-07-15T12:45:56.857+03:00La multi ani mie !!E o onoare sa-mi pot spune La multi ani!! Nu-i asa? Spunem tutoror, ne spun ceilalti, dar de ce sa nu lasam mandria la o parte si sa ne felicitam, sa ne propunem prin urari un nou start catre proiecte, vise, sa ne mobilizam!<br /><br /><br />GUST VIATA! Da, caci de la o varsta stam deoparte si culegem picaturi de intelepciune, de rabdare...si mai gustam o felie de tort, mai gustam putina sampanie...in fiecare an.<br /><br />Viata e frumoasa dupa 30 de ani, mult mai frumoasa decat pana la 30 de ani! Acum am ce derula, amintiri frumoase, si in primul rand copii, cele 2 mandre, care ma motiveaza zilnic sa nu-mi concediez zambetul!<br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjC0A5xxbzAGtktSxXTEPaOTTAYlIepw8eY5UaqtZ-6zx9iH0VGssxgouq27cJg-AwWg2epSq_1fI8kNly4DB4UsKrkcW8iRMoo2pqRBYagZ9ix-FTKI0d4LVFVxTc0D-E88O-YRv51GZhg/s1600/zambet.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 178px; height: 200px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjC0A5xxbzAGtktSxXTEPaOTTAYlIepw8eY5UaqtZ-6zx9iH0VGssxgouq27cJg-AwWg2epSq_1fI8kNly4DB4UsKrkcW8iRMoo2pqRBYagZ9ix-FTKI0d4LVFVxTc0D-E88O-YRv51GZhg/s200/zambet.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5493844338008937762" /></a>CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-12196736356117843242010-07-13T12:36:00.002+03:002010-07-13T12:58:02.622+03:00ORL continuareDupa o pauza de mai mult de o luna revin cu vesti despre mine! Deci exist!<br /><br />A urmat internarea la Bucuresti, recoltarea biopsie "pe viu", luuunga asteptare a rezultatului...si ziua de ieri!<br /><br />Chiar daca vorbele sunt de prisos, nu pot uita sentimentul de "pacient"...fiind internata la sectia "chirurgie oncologica" te simti un pic d'al lor, negativismul se combina cu speranta de bine. In zilele de internare se accentueaza stressul, nervii explodau la orice nimic, gandul catre fete ma facea sa ma simt ca un leu in cusca, refuzam mancarea, asteptam biopsia si plecarea. Nu imi era frica de biosie, stiam ca se va intampla la sala de operatie, asa a si fost, doar ca a durut, am simtit ca imi smulge ceva. stiu ca bucatica de tumora a fost ff mica, dar a durut, mai ales dupa aceea, a fost cea mai grea durere de cap, caci ma durea peste tot. Am asteptat rezultatul mocnind acasa si a sosit un pic mai devreme. Era scurt si concis: proces inflamator cronic. Brusc mi-a crescut speranta de bine la 80 %. In ziua urmatoare eram la spital, sa vad negru pe alb diagnosticul. Bucuria s-a evaporat, caci m-au trimis cu proba(biopsia) si acel rezultat la Institutul V Babes, iar acolo am inteles ca diagnosticul decisiv va veni peste 2-3 saptamani. Era nevoie de alta analiza care putea confirma sau infirma primul diagnostic. Deci, iar asteptare...<br />Ieri am ridicat rezultatul Imunohistochimic, care este bun, adica confirma inflamatia. Urmeaza interventia chirurgicala, dupa canicula, probabil septembrie-octombrie. <br />Ce va fi nu mai conteaza, ce a fost..la fel. Nu va fi usor sa uit!CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-33461894534719243362010-06-01T15:21:00.003+03:002010-06-01T16:17:48.609+03:00ORLAm hotarat sa-i ofer celei mari o minivacanta, sa-i acord TIMP exclusiv ei. Plecam spre locatia aleasa, ajungem, ne instalam...de fapt ne-am mutat la hotel pentru 3 nopti! .....<br />de aici incolo ar fi trebuit sa va povestesc despre reactia lui A mare, despre comportamentul lui A mica cat am lipsit noi, dar....neprevazutul s-a ivit<br /><br />In ziua urmatoare de vacanta m-am simtit prinsa de o raceala, care s-a agravat pana seara in sensul ca imi simteam nasul infundat. Noaptea nu am putut respira decat pe gura, durerile de cap m-au acaparat, imi disparuse gustul si mirosul. La fel a fost si in ziua urmatoare, deveneam nerabdatoare sa ajung acasa. <br /><br />Ajunsa acasa merg in ziua urmatoare la medicul ORL pe care-l stiam, ma vede, imi prescrie tratament cu antibiotic, diagnosticul fiind "polipoza nazala si rinita acuta". Imi spune sa revin in dimineatza urmatoare la sala de operatie pentru a-mi face o fibroscopie. Merg, suport fibroscopia, suport comentariile facute de dr. meu impreuna cu un alt doctor, iar la sfarsitul procedurii hotarasc de comun acord "Bucuresti, biopsie". A cazut cerul pe mine, am realizat ca nu este ceva prea simplu. Tacere, am pastrat tacere pentru a-mi pastra calmul, am incercat sa fiu in continuare atenta, stapana pe situatie. Peste cateva ore eram la Centrul de diagnostic imagistic pentru efectuarea unei Tomografii computerizate cu substanta de contrast la nivelul craniului. Diagnosticul se schimbase " formatiuni tumorale cavum". Urata procedura...chestionar, interogatoriu despre alergii, reactii adverse, istoric medical, antecendente ...deci o procedura invaziva, dar necesara in cazuri urate( sa le numesc asa). Imi monteaza branula, imi testeaza subcutanat o substanta, astept 20 minute reactia si intr-un tarziu intru in <em>acceleratorul de particule</em>(asa l-am numit pe galagiosul, dar performantul tomograf). Imi fixeaza capul intr-o anumita pozitie cu niste bentite destul de stranse...in continuare nu puteam respira decat pe gura, iar pozitia orizontala era crunta pentru mine, imi ingreuna si mai mult starea. Se misca banda transportoare, incepe sa vuiasca aparatul...inchid ochii si incerc sa ma gandesc cat de repede trece timpul in alte situatii, cat de scurta este o zi, dar nu pot ignora procedura la care sunt supusa, caci simt o presiune asupra capului, parca se incalzeste....se opreste, dar doar pentru 1 minut caci vine asistenta si-mi pune in perfuzie substanta de contrast si se reia procedeul. Dupa, m-am simtit tare ametita, de abia am putut ajunge la masina, chiar daca am stat cca 30 de minute in centru. Am incercat sa consum lichide pentru eliminarea substantei, am incercat sa dorm, dar era imposibil, fusese prima zi de haos, de vesti fulgeratoare, de ganduri negre...<br />De ce tomografie, de ce biopsie, ce poate fi? Trebuie sa fie polipi, sa-i poata scoate chirurgical....totusi,speranta moare ultima!<br /><br />Intre timp antibioticul si-a facut efectul, mi-am revenit, pot respira mult mai bine. Grea este asteptarea rezultatului, caci fara el nu pot merge mai departe, trebuie sa aflam de unde pana unde sunt aceste formatiuni tumorale.<br /><br />ieri am luat rezultatul tomografiei:<br /> <em>masa cu densitati tisulare ce ocupa rinofaringele, al carei continut aeric este redus la dimensiuni milimetrice, extinsa cranial de o parte si de alta a etmoidului, fara anomalii ale acestuia. pentru extensie si caracterizare completa se recomanda tomografie gat.</em><br /><br />Azi am revenit la medic pentru a repeta fiborscopia rinofaringiana, iar situatia este aproape neschimbata. Verdictul ramane acelasi asa ca maine sunt la Bucuresti pentru prelevarea biopsiei. Sper sa revin cu vesti mai bune!CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-49513516312783826952010-03-18T14:30:00.002+02:002010-03-18T14:38:37.846+02:00De sezonPai de sezon ar fi: vremea imprevizibila si virusii!<br />Despre vreme...fiecare la casa lui simte si trece prin raze de soare, apoi ninsoare, iar apare soarele....si tot asa, parca se lupta Iarna cu Primavara, care din ele sa faca de serviciu! :)<br /><br />Mandrele mele, ambele racite. A mare, mirare!!! A facut febra, deci, mai putin rezistenta. A venit balaurul de mine, facut frectie cu Carmol, baricadat sub pilota, transpirat si gata raceala! Au ramas lumanarile la nasucuri si un pic de tuse.<br /><br />Fuse si 8 Martie, iar cel mai tare cado' a fost Primul dintisor al celei mici!! Eee, iesit din comun, nu-i asa!?<br />Si A mare m-a sarbatorit, cu serbare, felicitare, diploma de excelenta...d'astea, facute cu manuta ei, la gradi!<br /><br />Eu, am promis ca revin cu raportul: pai, tin regim, si cantarul a aratat - 6kg dupa 2 luni.Problema e ca s-a cam bolcat, cred ca eu nu mai tin prea strict regimul si de aceea sta lipit. Cred ca ar trebui sa ma multumesc ca nu arata +, ca motive ar avea: gusta ceva peste zi, ba un musafir de seara, ba o iesire, ba o pofta, ba e weekend...si tot asa motive sa gust!<br /><br />Azi am plantat 2 trandafiri, caci am primit de 8 Martie 2 radacini de trandafiri! Sper sa se prinda si sa se faca frumosi ca-n poze!CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-90640550980315980052010-03-03T08:46:00.005+02:002010-03-25T13:54:35.923+02:00de la A mica spunere:Ieri am avut programare la medic pentru vaccinul de 6 luni. Cu intarziere, dar asa e la mine, s-au decalat toate datele de vaccinare pentru ca ai mei parinti n-au gasit sa cumpere vaccinul necesar la 2 luni. Si, uite asa, am intarziat cam 2 saptamani! Nu-i nimic grav se zice, importanta este ca intre vaccinuri sa fie o pauza de 60 de zile( 2-4-6 luni).<br />Ieri, program normal, cu papi de dimi, care-i taree bun, ca-i dulce( mar, para si branzica facuta in casa), apoi un pic de laptic pe la 10 dimi, apoi somnul de frumusete. Pranzul a fost asa si asa, cred ca a pus mami cam mult spanac. Mami cam trista, oare din cauza ca n-am papat si ultimele 2 lingurite?! Aaa, mi-am amintit, am auzit-o vorbind la telefon ca se ingrijoreaza pentru ca e zi de vaccin! Eteee si cu ea, de parca mai e pe vremea surioarei mele, cand preventiv ii punea supozitor cu paracetamol, si cand 9 copii din 10 faceau reactii peste noapte( febra)!! Acum vaccinurile s-au perfectionat, ca doar d'aia exista cercetare, sau -poate- statul roman a contractat vaccinuri mai bune ( Pasteur, Sanofi Avenentis..).<br />Sa revin la mami a mea, trista, de fapt ingrijorata, pe motiv de reactie, de fapt ea a vru sa spuna ca o sa plang tare si cum ma linisteste ea, caci vom fi singure in masina....hmm, aici cam avea dreptate, caci ori sofezi ori dadacesti!<br />Dupa pranz, m-am mai dat un pic cu premergatorul pe langa flori, sa mai jupoi ceva frunze, pe langa perdea, poate-poate reusesc sa o trag de pe sina! <br />Ma imbraca mama, chiar cand ma pregateam sa ma smiorcai de somn, sa ma frec la ochi - si ma pune in scaunelul d emasina, ba chiar imi pune si centurile. Suntem pe drum catre medic, asa as dormi, dar vreau sa o vad si pe mami, caci ma tine pe locul co-pilotului, deci, unde ai vazut co-pilot sa doarma!!?? Cand am intrat pe strada ce duce la medic, gropile ma zdruncinau un pic, asa ca mi-au cazut un pic pleoapele.<br />Ma trezesc, dar nu sunt la medic, ci la o prietena de-a mamei, care era taree bucuraosa ca ma revede, fac o poza cu ea, mai spunem o gangureala, un pic alintatura, putina analiza pe chip( seaman ba cu mami, ba cu tati), ma imbraca si plecam. <br />Ajungem la medic, un hol de asptepare, o pacienta inaintea noastra, apoi altii vin dupa noi! Uff, am avut noroc, sa ne bucuram ca e doar 1 inaintea noastra! Stau in brate la mami, parca as dormi, dar nu vreau s apierd ceva, randul mai ales, asa ca ma apuc sa zambesc cand unuia, cand altuia. Trece timpul altfel, asa ca vine si randul nostru. Intram, salutam, primim bucurie pentru redevere, mami ma dezbraca, eu incep sa masor incaperea....wow, are doman doctor 2 tablouri cu baieti frumosi, aaa, unul e al asistentei, frumosi amnadoi. Eee, si cum arata in camera asta, noi nu avem asa rafturi cu fise sau dulap cu injectii, medicamente!! Vine doamna doctor mai aproape, ii zambesc, ca asa e politicos, socializez, impresionez...ehee, deja impresionasem cat de bine stau in fundulet. Apare centimetru, stetoscop, betisor pt privit in gat, cantar....concluzia: 70 cm si 9 kg, pregatita pentru vaccin!<br />Tanti doctora se transforma in "cea rea" si ma inteapa intr-un picior, tanti asistenta ma tine de vorba, simteam eu ca vorbeste asaa, ca sa treaca timpul, s ama faca sa uit durerea, dar totusi doare un pic! Mamaa si ce ma freca pe picior, mai avea un pic si ma jupuia! Apoi ma intoarce invers si apare din nou tanti cea rea si ma inteapa si in celalalt picior! Vai de mine, mamicuta meeaa, ca tare doare, muult mai tare, suspin deja de durere!! Ce-am facut sa trebuiasaca sa particip la tortura asta!? Iar suspin, curga lacrimi de durere, probabil si de foame, dar nu mai conta foamea! Ma imbraca mami si plecam civilizat, fara plans, tipete si alte galagii!! La masina ma aseaza in spatele soferului, legata in scaunel. Plecam si dupa 5 minute de mers ne opreste Politia. Da! Eu dormeam lemn deja, plansul de durere mi-a epuizat si ultima picatura de putere, nu mai stateau pleopele mele sus...<br />Cred ca mami a impresionat prin statutul ei de mamica grijulie, caci eu eram legata in scaunel, amandoua aveam centura...aaa, in ale circulatiei nu conteaza doar asta, ci sa respecti si alte reguli! Mami a primit avertisment oral(verbal) ca nu folosea faza de intalnire! Dragut nenea politzai, el stie ce l-a facut sa nu ne dea 4 puncte de penalizare si 360 ron amenda, dar a specificat ca e data viitoare nu mai scapam!<br />Am ajuns acasa, mami m-a asezat in patut si am dormit pana s-a innoptat! La trezire mi-am reintalnit surioara, pe tati si,bineinteles, pe mami, partenera mea de aventuri!<br /><br />Acum ma plimb de colo-colo cu premergatorul, cum va spuneam, cand la perdea, cand la flori..asta cand nu ma vede mami! :)CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-55065666961084418962010-02-24T09:31:00.003+02:002010-03-25T13:57:38.728+02:00Cu Drag<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUlrP8wtx5hA-_vGnJpyAT0wEfjMa0D0OOkljZ-RWfOonKDPOuTPpUKZphf3kEOoCk4cAyDvnl5JD5Afyqm5ok3ZS8BAXjIvbGE1CjUjUyoe7vkyhi-qnPLs3_IdJic2BlblduAFoHrRzq/s1600-h/apples.jpg"><img style="cursor:pointer; cursor:hand;width: 152px; height: 200px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUlrP8wtx5hA-_vGnJpyAT0wEfjMa0D0OOkljZ-RWfOonKDPOuTPpUKZphf3kEOoCk4cAyDvnl5JD5Afyqm5ok3ZS8BAXjIvbGE1CjUjUyoe7vkyhi-qnPLs3_IdJic2BlblduAFoHrRzq/s200/apples.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5441712602013710290" /></a><br /><br />E Dragobete! Si ce? Da, si ce daca e ? Pentru mine a aparut undeva in jurul anului 2000, nu ma refer ca prima dragoste, ca sentiment intens, ci ca motiv de sarbatoare. Apropiindu-se tot mai mult Dragostea Americana, comerciala, presa romaneasca tragea la vedere si sarbatoarea pur romaneasca, Dragobetele. Cei ce nu au vrut sa accepte Valentine's Day s-au agatat de Dragobete, din patriotism cred.<br />Eu nu m-am agatat de niciuna, asta nu inseamna ca raman rece la astfel de zile...nu, din contra, ma fac sa ma gandesc la iubire, sa-mi cern sentimentele, sa ma gandesc cat de frumos este sa iubesti, sa fii iubit. Doar atat, nu sarbatoresc, nu dau nas porcariilor comerciale.<br />Regret ca nu exista o zi dedicata dragostei adevarate, complexe...o zi care sa-i faca pe oameni sa-si numere dragostea, sa stranga intr-un loc toate tipurile: dragostea fata de cei dragi( copii, parinti), fata de jumatatea sa ( el/ea).....<br />Sau poate ca este mai bine ca sunt impartite in alte zile, ziua copilului, a mamei....<br />Sa revin la Dragobete, ma face o astfel de zi sa ma gandesc la iubire neimpartasita, la iubire franta, la urcusurile si coborasurile vietii, la jumatatea aleasa....e frumos, se cerne totul si ramane doar ce e mai frumos!CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-44066594449308570212010-02-24T09:18:00.005+02:002010-03-25T13:57:38.728+02:00Limitele intre prieteni<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVNBTUTQTFeHEQsVh3vEGgqTzkgu8u1qHp8yuPSb99_FFxeMHYaAXDWfzvFCJmJH1vhID_hpVwWb10LRUp3S59xkvCzHQLr_PEjFa2YuugAxa__-fkQbnyT0fK2jebZuSRs9qmg0hPax-c/s1600-h/GS%2520Wallpaper%2520-%2520Friends%2520Forever.jpg"><img style="cursor:pointer; cursor:hand;width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVNBTUTQTFeHEQsVh3vEGgqTzkgu8u1qHp8yuPSb99_FFxeMHYaAXDWfzvFCJmJH1vhID_hpVwWb10LRUp3S59xkvCzHQLr_PEjFa2YuugAxa__-fkQbnyT0fK2jebZuSRs9qmg0hPax-c/s200/GS%2520Wallpaper%2520-%2520Friends%2520Forever.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5441713937827182482" /></a><br />Zilele trecute am primit cu toata inima in casa mea un vechi prieten...ne stim din clasele primare, cand plecam spre scoala pe drumurile care nu difera cu mult fata de anul in care traim...pe o poteca batatorita, facuta pe langa gard, ce ocolea diverse gropi, croita parca special doar pentru 2 pasi....noi, copii, ne atentionam reciproc ca ne-am stropit dresurile sau pantalonii de scoala...am fost impreuna si in adolescenta, ne vizitam des, ne confesam, ne intelegeam bine de tot. Cei din jurul meu imi spuneau ca nu-i genul meu, ca nu pot avea asa un prieten, ca e alt tipar, ca suntem diferite, daaa, ca despre cea mai buna prietena a mea este vorba.<br />Am asistat la priemele prietenii cu baietii, adica si eu la intalnirile ei de 1 zi sau 10, si ea la ale mele. Nu a asistat la propriu, ci a fost langa mine cand mi-au sticlit ochii, cand pluteam de emotii, ne-am sfatuit, ne-am srpijinit.<br />Sa revin la zilele trecute....a venit, am discutat despre copii, caci asta ne preocupa acum, dar printre probleme, mi-a trantit o replica ce sugera ca <em>eu am actionat</em> intr-un moment al vietii si nu asa cum am relatat eu ca s-a intamplat. Nu conteaza intamplarea, derularea, ci parerea ei. Asta m-a zdruncinat, inca o data mi-a fost divedit ca si cel mai bun prieten interpreteaza cum vrea, si nu asa cum ii explici tu. Nu e prima data cand de la ea primesc o referire la o actiune veche de tot.<br />Prin astfel de faze, inevitabil, incep sa selectez ce pun pe tava, caci stiu ca nimeni nu te vede asa cum esti, ca nimeni nu te intelege asa cum vrei sa fii inteles...si ceea ce doare cel mai tare este dezamagirea tarzie...simti ca ai acordat degeaba timp, incredere si respect!<br />Nu pot sa inchei prietenia, au fost alte momente mult mai dure care puteau pune capat prieteniei, dar exista totusi ceva ce ne leaga...atunci, nu-mi ramane decat sa creez limite, sa gandesc de 2x.CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-56111679137324533122010-02-20T11:45:00.003+02:002010-02-23T10:17:03.904+02:00FranturiA mica papa supa, adica piure de legume la pranz, iar dimi mar ras si uneori suc de mar+morcov. In activitatea ei nu-si mareste ritmul ci doar tonalitatea....cuminte, cuminte, pana la senzatia de foame, caci baga un ragnet, ca doar e leoaica... A inceput sa apuce cu ambele maini...este asa frumos cum intinde ambele manute cand ma vede( mai ales cu biberonul, caci il recunoste). Regret c an-am prea facut poze in perioada asta(luna febr), dar aseara tati a vrut sa recuperam si am filmat-o la baita, cum plesneste apa si rade cu glas, prinde ratusca si o baga in gura...iar la final tine degetel in gurita, caci iar a lovit-o foamea!!!<br /><br />A mare...domnisoara! Diseara vine o prietena la ea...revin cu impresii!<br /><br />Edit:<br />Parca a fost in transa, doar musafirul a contat, initiau tot felul de activitati...casa a aratat ca dupa razboi! Nimik grav, spun eu, le-am lasat sa faca ce doresc ele, sa se bucure de perioada asta...<br />Soseste cealalta mamica, si cand vede dezmatul le spune sa faca ordine, invocand un motiv....ele pregatesc camera de joaca pe tema "clubul": jaluzele inchise, veiozele aprinse, ba chiar si un blitz de la camera video pus strategic sa bata ca un reflector pe perete...<br />Cam asa se distreaza fetele la 6 ani!CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-14240186323959058482010-02-09T13:09:00.002+02:002010-03-25T13:54:01.726+02:00Ti-am citit jurnalul!!Vine A mare sa-mi zica razand: Ti-am citit Jurnaluul!<br />Nu stiu ce fata am facut, dar am ramas uimita...jurnal intim nu am, asta dupa ce o fractiune de secunda m-am gandit ca despre asa ceva ar fi vorba. Apoi, o alta fractiune de secunda, m-am gandit ca poate e o replica din vr'un film disney...si zic sec Da!???<br />Ma invita sa-mi arate....era vorba despre meniul telefonului mobil, in prima ramificatie gasise submeniul Jurnal, in care ar fi lista de apeluri.<br /><br />Asa ca m-am lamurit si i-am explicat domnisoarei diferenta dintre Jurnalul personal si Jurnalul de apeluri!!CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-16034577853506621612010-01-31T19:23:00.002+02:002010-03-25T13:59:14.124+02:00Iar cod galben!!!???Daca-s fi fost copil tareee m-as fi bucurat de atata zapada, dar acum parca nu mai vreau, mai ales ca la noi e viscol mai mult!<br /><br />La primul episod de zapada de anul acesta, m-am luptat la propriu cu zapada, se crease o "duna", un namete in spatele masinii, si pentru ca eu ma deplasez cu acel auto am pus mana pe lopata si mi-am scos utilajul din namete. Sa fi fost vreo 2 metri cubi de nea( sa zic asa, ca pare mai usoara, dar la lopata era cam grea).<br />Azi ma bucuram ca se topea ici-colo, stiam ca va ninge, dar poate nu la fel de muult ca data trecuta, plizzz!! Se aude acolo la dispeceratul de zapada, viscol si temperaturi scazute??!! :))<br /><br />A mare de abia asteapta sa o traga cineva( cine oare??) cu sania....Hai sa vad partea plina....fac efort, ma mentin! :)CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-63518124576782669192010-01-31T18:52:00.002+02:002010-03-25T13:56:49.797+02:00Trece timpul si simt ca-mi scapa printre degeteE sfarsit de ianuarie, parca regret ca se termina inca o luna din viata noastra, dar ma si bucur totodata...incerc sa vad partea buna a vietii, sa gust cat mai mult din clipele copiilor, dar e greu, nu pot sa le cuprind pe toate!<br /><br />Nu stiu cand trec zilele, saptamanile...iar sfarsitul de saptamana e uneori haotic: A mica se trezeste la 7 si un pic dimineatza, stau cu ea pana se trezeste si restul familiei. Apoi bb pica de somn, o pun in patut si se intoarce cu fata la perete si sforaie cateva ore...stie ca trebuie sa ma ocup si de restul casei...si uite asa, vine si ora pranzului, iar ii servesc pe rand....<br />Pe A mare nu o mai culc la pranz, e mare doar...si facem diverse chestii impreuna; are o placere sa se decoreze cu multe fulare( la talie, cap, gat) si defileaza de parca e o zuza andaluza(ca sa rimeze) pe muzica de cele mai multe ori.<br /><br />Azi a fost o zi de retraire....tati a scos la iveala casete video vechi, de 10-15 ani, cu filmari diverse...ce sentiment! M-am revazut la 18-20 de ani, cum eram....parca necolorati, haine sumbre, gri, maron, freze seci... la fel de triste ca si acum. Cand ma gandesc cum eram atunci imi inchipuiam ca mai veseli, lipsiti de griji, dar probabil imaginile ascund un pic emotiile filmarii. Nu eram obisnuiti cu camerele video, ne fastaceam, nu stiam cum sa reactionam...nu ca acum as fi, dar probabil sunt mai naturala decat pe vremuri. <br />Am revazut oameni dragi, unii nu mai exista printre noi....offf!<br />Ah, de-as avea acum kilogramele de atunci...dar poate pana la vara o sa ma laud cu scaderea continua!<br /><br />Saptamana ce vine au copii vacanta, deci voi fi in echipa completa 24/24h, sper sa rezist!<br /><br />A mica, si nu cea din urma, doarme acum, o astept la o baita, papica si o invit again la somn! <br /><br />Pun si poze din cursul lunii<br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhOi8_LxigucsJeMVeregDg7sM79k3jXTFNZF1SRMiWbLzAtPkSh6lSl53bK8DRllevL-TxTlQHkaRU6wwaPi17Ah9s12dtIWwosJL9YNE-p8wAs3iBODU2hYf_B3nDsvd3c0TSF535bbpM/s1600-h/Picture+126+105.jpg"><img style="cursor:pointer; cursor:hand;width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhOi8_LxigucsJeMVeregDg7sM79k3jXTFNZF1SRMiWbLzAtPkSh6lSl53bK8DRllevL-TxTlQHkaRU6wwaPi17Ah9s12dtIWwosJL9YNE-p8wAs3iBODU2hYf_B3nDsvd3c0TSF535bbpM/s200/Picture+126+105.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5432954301893886002" /></a><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4IhjoKa6Skd53KDJa3Q4ZepjxRCDPelZ5GBlRDP5UP7pxJKMV5zjHmhNDipizbUXpdkLHtPz8k9Y8hiBVA97sCnNZC3sXshHvvVJN6mh63wHBQ915o3ymIx9r-c8nhKOoWemqmvKhYr_U/s1600-h/Picture+126+044.jpg"><img style="cursor:pointer; cursor:hand;width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4IhjoKa6Skd53KDJa3Q4ZepjxRCDPelZ5GBlRDP5UP7pxJKMV5zjHmhNDipizbUXpdkLHtPz8k9Y8hiBVA97sCnNZC3sXshHvvVJN6mh63wHBQ915o3ymIx9r-c8nhKOoWemqmvKhYr_U/s200/Picture+126+044.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5432954294165460866" /></a><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjAjmP_zXUC611vCctwA1hm6GAOiEYbDK04mmFiQElXCsfy_o6nflkj76MKZW9PHWRL3WtY_4233PRNQyfsGK0EXN4_ydcAzl8iTyDjsNrwjJds6bKI8ta3ooUnubL4mwjOnDkqlk-2T2g8/s1600-h/Picture+126+131.jpg"><img style="cursor:pointer; cursor:hand;width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjAjmP_zXUC611vCctwA1hm6GAOiEYbDK04mmFiQElXCsfy_o6nflkj76MKZW9PHWRL3WtY_4233PRNQyfsGK0EXN4_ydcAzl8iTyDjsNrwjJds6bKI8ta3ooUnubL4mwjOnDkqlk-2T2g8/s200/Picture+126+131.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5432954291667131154" /></a>CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-41931834061130143322010-01-26T09:04:00.002+02:002010-03-25T13:56:49.797+02:00O marti oarecareDa, nimic semnificativ, doar ca vreau sa trec in revista cateva aspecte.<br />A mare este inscrisa la scoala, la toamna pleaca bobocul.... acum asteptam distribuirea, sper sa pice la o invatatoare titulara, ca de preferinta nu incape discutie, sunt atatea influente, pile....ca-n RO, parca n-am sti!! La fel c asi la gradi n-am intervenit in nici un fel si sper sa fim multumiti de nimereala!!! Ca totul va fi norocul ei!!<br />Ca activitate extracurriculara... n-a lipsit niciodata de la gym, ma bucur ca-i place, ca e incantata de reusitele ei, de lucrurile noi invatate. Din categoria perle: Antrenoarea a explicat cate ceva despre concursul la care ar putea sa participe in anul 2011, iar Alexia vine acasa si spune: Mami, dra antrenor ne-a spus ca vom merge la concurs, dar eu nu vreau sa fiu iar pe scena, ca o sa am emotii mari!! :) Clar ca a marcat-o festivalul din octombrie! Deocamdata nu ne gandim la performanta, concursuri, eu - ca parinte- ma multumesc cu efortul pe care-l depune, ca activitate, preocupare. Fie vreme rea sau buna am ajuns la antrenament. Greu, foarte greu s-a circulat pe ghetusul asta, dar nici eu si nici ea nu am dat inapoi.<br /><br />Daaa, nici eu nu m-am lasat de gym, caci am inceput luna asta si sper sa ma tina cat mai mult ambitia. Cu dieta e mai greu, ba o vizita, ba o pofta, ba ca s-a facut tarziu si uitasem de stomac...diverse abateri. Poate intru in linie dreapta si cu regimul. Deocamdata cantarul nu arata schimbari majore, dar un pic la haine se vede munca mea.<br /><br />Si nu in ultimul rand, A mica.... papa piure de legume la pranz, suc de fructe dimineata( in oridea asta le-am introdus) si in rest laptic. Trebuie s-o laude mama si p'a mica, caci a dormit noaptea trecuta pana la 6,30 dimi, ceea ce n-a mai facut de multa vreme...s-a tot trezit ba la 3 ba la 4 dimineatza. Sa fi fost un puseu de crestere?! Daca DA, atunci a trecut puseul! <br />Este fff radioasa cand o vede pe sora ei, nimic nu o lumineaza asa mult cum e aparitia ei, se zdruncina cu totul, chiuie de bucurie si rade cu voce cand o vede ca face diverse miscari(sare coarda, face exercitii cu cercul sau pur si simplu se zbenguie ca s-o activeze).CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-76828431686370949862010-01-15T10:30:00.002+02:002010-03-25T13:54:48.644+02:00AU TRECUT 5 LUNI!Da, au trecut 5 luni, dupa ce trecuse 9! Nu vreau sa vorbesc despre 9 luni, au fost grele, dar ar fi pacat sa spun asta! Sunt convinsa ca sunt femei in viata asta care s-ar oferi sa duca 9 luni ca mine, ca sa poata tine in brate un prunc. Sunt femei care au dus 9 luni muult mai greu decat mine, poate au indurat altele si tot nu s-au plans, asa ca cel mai bine este sa spun ca liniuta Craciunului 2008 a crescut in 2009 si pe 15 august a vrut sa vina in asta lume, sa-si cunoasca familia, sa se intalneasca cu sora ei, care si-a dorit muult de tot sa-i dea Doamne-Doamne o surioara. Ii spuneam ca Doamne-oamne decide ce va fi bebelusul nostru, iar ea, cu o stare de rugaciune spunea: dar, si eu am decis!!! adica de dorinta ei nu tine nimeni cont? <br />A vrut sa vina pe 15, chiar daca operatia cezariana era programata pentru 19 aug 2009....<br />era 15 august 2009 dimineatza, 7 fara cateva minute, camera luminata, caci soarele parca intrase tot pe fereastra, iar eu incerc sa ma intorc pe o parte, cu tot cu gabaritul ce-l purtam. Am reusit sa ma sprijin pe cot, si sa ma misc, dar ceva era cald, ba nu, era umed! Era A mica, care mi-a dat primul semn ca vrea sa vina intr-o pe lume intr-o zi sfanta! Nu stiu cum am reusit sa ma ridic in fund pe pat, ca sa ma asigur ca nu visez, nu, nu visam, se rupsese apa, cum se zice!!! Ce sentiment??!! N-am trait pana atunci asa ceva, nu era prima comparatie intre sarcini....Imi amintesc ca la primul control medical( la cea de a 2-a sarcina) cel mai important sfat a fost " Nu compara sarcinile!!" Si oricat am incercat, parca numai asta imi venea in cap, comparatia: N-a miscat la aceleasi saptamani ca A mare, e mai puturoasa, nu mai sunt asa sprintena ca prima data(logic, aveam sub 30 de ani atunci), poftele erau altele....si tot asa!<br />Cred ca tot destinul vrea sa le incerc pe toate! Daca la prima sarcina n-am avut parte de prima senzatie, ruperea apei acasa cu explozia de sentimente, de teama, de bucurie, de finish "9 luni", de start "functia de mama" sau alte asemenea trairi - ei acum, m-a fericit Dumnezeu sa gust aceatsa traire singura! Dormeam singura in camera si am intrat in actiune intr-o liniste deplina, chiar daca simteam ca vueiste totul in jurul meu, o presiune ce se acumuleaza, era adrenalina, sigur! M-am pregatit un pic la baie, m-am imbracta, dar am revenit iar la baie, caci situatia era asemanatoare, degeaba fusesem, apa era multa si nu reuseam sa o opresc! Nu stiam cata trebuie sa fie sau cum se opreste, nu stiam ce sa fac! M-am intins 30 de secunde, dar era totul la fel...nu mai avea butoiul dop! Prin curaj si il sun pe domnul doctor, ceasul arata 7:02, macar aveam multumirea ca nu-l deranjez pe domnul doctor inainte de ore 7, mai ales ca era si onomastica dansului!! Am lasat modestia/respectul la o parte si am sunat, iar concluzia: Vine bb, cat mai repde ne vedem la clinica! Ajung iar la baie, resusesc sa stabilizez pe moment, iar in drum spre camera mea, il bat pe tati pe picior si ii spun: Hai, trezirea, fii-ta vrea sa o cheme Maria! Se ridica un cap de somnoros de pe perna, se incrunta doua sprancene peste niste ochi impaienjeniti si imi spun cu o voce emotionata Cee??!!, iar eu Da, ce ai auzit!<br />Langa tati dormea A mare...ce facem cu ea? O luam cu noi, am zis eu, nu putem lasa fata acasa singura! Ne era mila de ea ca trebuia sa o trezim...i-am spus cat de linistita am putut eu sa par, ca mami trebuie sa ajunga la clinica sa vada domnul doctor ce face beelusul, caci nu ma simteam prea bine...adik bla-bla, incetisor sa nu se sperie!<br />Ne-am pregatit, caci eram fara bagaj facut! La prima nastere am stat d ela 7-8 luni cu bagajul la usa apartamentului, iar acum, stiind ca fac cezariana pest cateva zile nu m-am deranjat sa le adun intr-o geanta cele necesare. Faceam pasi de colo-colo, mai puneam ceva in bagaj, imbracam copila, mai discutam cu tati franturi de idei...la ora 8 fara 10 eram in masina toti 3, pentru ultima data noi 3! A mare era cuminte, linistita, poate un pic adormita, dar destul de atenta la graba mea, la agitatia ce ma panica! Simtisem deja o contractie in timpul foielii mele prin casa, dar am crezut ca mi se pare! Plecam cu masina si dupa 200 de metri revine contractia mai puternica! Panica mea se accentua, caci trebuia sa intru cat mai repede in operatie, nu era permis ca bebe sa se nasca natural, erau 2 motive puternice ce impuneau acest lucru. Ajung la receptia spitalului, ma asez pentru intocmirea internarii. A mare statea langa mine, in picioare, la fel si tati, iar eu brusc le-am spus: gata, puteti sa plecati! Sunt convinsa ca n-ar fi vrut, dar si prezenta lor acolo nu era necesara, cel putin inca!! Eu eram pe maini bune, dar vroiam s astiu ca si copila mea va merge la bunici si isi va petrece timpul frumos pana la aflarea vestii. Esti sigura, ma intreaba tati?!! Da!! O pup pe fata mea si ii spun ca ea va merge acum la bunici si ca va veni mai tarziu cu tati sa ma vada! Ea imi spusese cu ceva vreme in urma ca isi va face griji pentru mine cand voi fi internata, ca ea ce va face, cu cine va dormi cat voi lipsi eu...griji, de ambele parti!<br />Contractiile deveneau mai dureroase, travaliul era mult mai grabit decat la prima nastere, "puturoasa" se pare ca se grabea, a vrut sa ne arate ca nu e chiar asa!<br />M-a condus intr-o rezerva cu 2 paturi, in care colega de rezerva era operata, dar nu pentru a aduce un bebe, ci probabil, pentru a reusi sa conceapa, sa poarte si sa nasca un bebe! Ea era anesteziata mai mult, iar eu simteam ca se vede cum se evapora din mine emotiile! Mi s-a spus sa ma schimb in camasa si papucii clinici, am facut-o repede, caci contractiile apareau, parca timpul trecea lent...vine cadrul medical si imi spune sa o insotesc. Fac cativa pasi, si simt cum lasa urme din papuci, da apa inca picura! Imi cer scuze ca ud in urma mea, bunul meu simt m-a facut sa-mi cer scuze...ajung undeva in zona interzisa publicului, scria "Bloc operator", un labirint! Intr-o rezerva ma interogheaza asistenta despre alergii, boli, imi ia o tensiune...niste proceduri preliminare operatiei. Apoi merg la medicul de garda ca sa ma consulte, iar in secundele urmatoare consultului aud medicul d egarda vorbind la telefon cu medicul meu, ii dadea detalii despre mine si bb! M-am reintors in rezerva de interogatoriu si dupa 5 minute m-au condus in sala de operatii! Doamne, eram prima data intr-o sala de operatii, nu mai simteam travaliu, caci era o pauza intre contractii, dar totodata ma minunam unde ma aflam, traiam frica, dar si speranta, ma gandeam la familia mea, ma rugam sa fie bine...un amalgam! Persoana care ma interogase imi arata cum sa ma asez si cum sa stau....era masa de operatie!!! inalta, greu de escaladat, parca sectionata, formata din segmente... M-am asezat in fund cu spatele la spatiul de lucru, deci n-am avut timp sa analizez instrumentarul, nu ca m-as fi priceput cumva! Apare medicul anestezist, care se prezinta rapid si imi explica in cateva cuvinte ce imi va face...era rahie-anestezie. In fund pe masa de operatie, picioarele desfacute, mainile atarnate intre picioare, barbia in piept( atat cat se putea, caci aveam o burtica cu mine, un balon ce incomoda acest procedeu)..si brusc asitenta ce ma interogase ma apuca de umeri, ma cuprinde in brate si staptea cu pietul ei peste ceafa mea. Astfel imi putea presa barbia in piept si ma imobiliza. Apare medicul de garda, care ma consultase si imi sopteste Nu respiri! Anestezistul era la spatele meu, ma da cu o solutie ca m-a facut sa inghet de frig instantaneu si imdiat am simtit ciupituri de tantari, adica imi facuse xilina. Atat de tare ma concentram sa nu ma misc, vroiam s afiu un pacient ascultator, dar parca picioarele tresareau singure, nu le puteam stapani. A urmat intepatura pentru rahie, parca bagase un furtun subtire si il misca inainte-inapoi pentru a nimeni o eventuala gaura! Face cateva miscari si ii aud vocea medicului meu : Ce faci, nu merge?! NU, cred ca ma mut cu o vertebra mai sus!! A inmarmurit!!! Mi-a dat drumul asitenta sa respir un pic si a reluat pozitia cu mine! A decurs repede, sunt convinsa, dar pentru mine a fost un chin sa simt iarasi xilina, sa simt iarasi acel tub ce cauta o intrare in coloana mea! Si a intrat...cat ai numara pana la 5 eram deja intinsa pe pat si se asterneau panzele in jurul meu, tot echipajul era la bord si se apuca de treaba! Simteam in jurul coastelor cum se clatina ceva, era corpul meu, pe care nu-l mi simteam, dar acolo, la coste, fiind granita intre "a simti" si " a nu simti" incercam sa ma gandesc ce se intampla cu mine...ba nu, cu noi, caci apar 2 picioare de bebelus, apoi doctorul imi spune: Cristina, ai o fetita!! Ochii se umezesc fara voia mea, dar nu las lacrimile sa curga caci trebuie sa fiu tare, era o bucurie imensa, mai ales ca retraiam acest sentiment, sa vezi ceva ce n-ai vazut 9 luni, dar ai simtit ca exista, ca se dezvolta, ca te simte....M-am uitat la ceas, era ora 10 fix!!! Au urmat discutii cu echipajul(pe fondul plansului de bebelus, care iesise din piscina ei, si care ma striga cu putere!) despre cum se va numi, le-am spus ca mai am o "Maria" acasa....<br />Au terminat operatia, m-au mutat la terapie intensiva, si printre fire, aparate, perfuzii, stare de voma, dureri, amorteli si alte trairi ce nimeni nu doreste s ase repete, a aparut familia mea: ambii erau baricadati de echipament steril, parca erau cosmonauti! A mare ma analiza, se uita la apartele din jurul meu, cred ca nu-i placea acum aratam, dar nu stia sa-mi spuna. Am putut doar s-o simt, sa o strang de manuta si sa o intreb daca si-a vazut surioara! Cred ca si pentru ea era o alta lume, caci nu se putea concentra, eu o intrebam ceva si ea ori ma intreba, ori raspundea un pic pe langa subiect.<br />A urmat spitalizarea mea, timp in care bb a fost ingrijit de echipa de neonatologie, eu m-am refacut treptat si am revenit acasa 4!Acum avem 2 fete, avem 2 Maria!!! A mica avea 3350 de grame, 51 de cm si dormea....era liniste in casa, eu si tati puneam in balanta zilele ce trecuse fara mine acasa si ne inscriam in cursa Familia in 4!!!<br />Spuneam ca au trecut 5 luni, pentru A mica...papi, somn, baita, si iar papi,...apoi a aparut un zambet, un gangurit, un ras in hohot, a devenit mai sprintena...<br />De maine incepem mancarica, supa de legume, prima mancare adevarata dupa laptic!!<br />Succes mami! Succes bebi!!CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-52705517986817879692010-01-04T12:50:00.005+02:002010-03-25T13:56:49.797+02:004 si un inceput!<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjk2mx5uXG9x3gVsFndWYuOzeq583hkZamdTOh1sAmgW6jhN6a3Cq8AemFr7e7o2A6V4wiyT_iLZBu39yNUbb0xxra2iDNvaxusPW25TyKh__cqmdwID6U2ovkTvolybVWyC82OBtBYbLLQ/s1600-h/Picture+115.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjk2mx5uXG9x3gVsFndWYuOzeq583hkZamdTOh1sAmgW6jhN6a3Cq8AemFr7e7o2A6V4wiyT_iLZBu39yNUbb0xxra2iDNvaxusPW25TyKh__cqmdwID6U2ovkTvolybVWyC82OBtBYbLLQ/s200/Picture+115.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5424280191809404514" /></a><br />Noi si inceputul de an!! <br />Am inceput tare dimineatza de luni...4!! 4 oameni intr-o casa, 4 activitati(A mare gradinita,tati servici, eu cu A mica, si A mica cu viata ei in grija mea) acasa pentru ....2010!!!<br /><br />ce frumos suna "saptamana nr.1"....luni, miercuri, vineri gimnastica ritmica, incepand de joi fac si eu gimnastica(sala) caci...trebui sa am grija de mine. Nu-s multumita de mine, ca daca ma autoevaluez gasesc diagnostic din cap pana-n picioare, si asta la propriu( de la par cazut, pana la dureri de glezne). <br /><br /><br />Un an frumos!CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-90477924728504489022009-12-30T09:54:00.014+02:002010-03-25T13:56:49.798+02:00Inca un an a trecut!Spunea <EM>A mare </EM>inainte de o serbare, intr-un an, nu mai retin exact: <STRONG>"Vine Craciunul, vine Anul nou, vine Boboteaza si Sfantul Ion!!"</STRONG> Peste Craciun am trecut, am petrecut la limita bunului simt, prin ochi de copil, cu obligatii, satisfactii, oboseala....dar vine Anul nou, deci trebuie sa fac bilantul lui 2009. Unii numara anii de la ziua de nastere la urmatoarea, altii dupa anul scolar, altii dupa anul bisericesc...eu acum vreau sa-l "arhivez" pe 2009. <STRONG>Un an scurt, greu, dar frumos!</STRONG> Scurt pentru ca am senzatia, ca si altii din preajma mea, ca timpul alearga, zboara, devine treptat ca un blitz....prea repede. Greu, adica chinuitor, ...intai mi-a descoperit virusul hepatitei B in sarcina....in loc sa ma bucur pe deplin de sarcina, am trecut intai prin starea de soc, apoi m-am acomodat cu gandul, apoi am trecut la situatia "en garde". Asta a fost in prima parte a anului, in sarcina...apoi recuperarea dupa operatie a fost tare grea, iar acum la finele anului incerc sa-mi tin neuronii in viata!<br /><br /> <a href='https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjxnM-CvsXnMqKFjVJ0IujjhzqtBSYSMYX0ZD9OoeAZNDUwcz3VjgQa1PA8pE9MkabrYCwpxBeDy0M6Z54eaV5QVYaqHvr7OXGiriWBy6W40ETD9OWeKei1LGr3uCMgnJCIBuY2xNmLGR3n/s1600-h/for+me1.jpg'><img src='https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjxnM-CvsXnMqKFjVJ0IujjhzqtBSYSMYX0ZD9OoeAZNDUwcz3VjgQa1PA8pE9MkabrYCwpxBeDy0M6Z54eaV5QVYaqHvr7OXGiriWBy6W40ETD9OWeKei1LGr3uCMgnJCIBuY2xNmLGR3n/s320/for+me1.jpg' border='0' alt=''style='clear:both;float:left; margin:0px 10px 10px 0;' /></a> <div style='clear:both; text-align:LEFT'><a href='http://picasa.google.com/blogger/' target='ext'><img src='http://photos1.blogger.com/pbp.gif' alt='Posted by Picasa' style='border: 0px none ; padding: 0px; background: transparent none repeat scroll 0% 50%; -moz-background-clip: initial; -moz-background-origin: initial; -moz-background-inline-policy: initial;' align='middle' border='0' /></a></div><br /><br /> Despre <STRONG>A</STRONG>mica, numai de bine, s-a copt in 2009 "cozonacelul", a aparut si ne bucura cu fiecare zi. Totodata avem si o umbra pe suflet cand ii vedem hemangiomul de pe spate...speram sa stagneze macar! Incerc sa ma gandesc cat mai putin la asta, astept sa treaca timpul sa decida doctorul daca va interveni chirurgical sau nu, daca mai asteptam, speram.... <STRONG>A</STRONG>mare, a facut muulte in aceste an, dar cel mai important a fost ca a inceput sa schimbe dantura: pe 14 iulie( hm, s-o iau ca pe un cadou?)l-a pierdut pe primul dinte...hmm, ce faza tare! <A href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiqYWopSbZ7pyAkicIh8ODr9nvTqyNZFlDWRsEH4bervbZ9RjVcD4IAkEkG6Eg-D-A2X6u0fTlpnHdAVm0CqXx07fwbxEhyphenhyphenjUOhmdL7ammOOFvaIUePwvBBfe9ClQxLhQ_VKYa1cDP6Oqub/s1600-h/Picture+014.jpg"><IMG style="MARGIN: 0px 10px 10px 0px; WIDTH: 200px; FLOAT: left; HEIGHT: 150px; CURSOR: hand" id=BLOGGER_PHOTO_ID_5423367801395883154 border=0 alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiqYWopSbZ7pyAkicIh8ODr9nvTqyNZFlDWRsEH4bervbZ9RjVcD4IAkEkG6Eg-D-A2X6u0fTlpnHdAVm0CqXx07fwbxEhyphenhyphenjUOhmdL7ammOOFvaIUePwvBBfe9ClQxLhQ_VKYa1cDP6Oqub/s200/Picture+014.jpg"></A> S-a tot clatinat dintele, ea era curajoasa si ma tot indemna sa-l trag, iar intr-o dimineatza l-a pierdut la chiuveta in timp ce se spala pe dinti. A venit plangand la mine, mamaaaaa da' ce plangea "l-am pierdut la canaal, nu mai vine Zana Maselutaaaa!!!" Parca a fost mai ieri cand ii ieseau primii dintisori, iar acum ii schimba!!??? Timpule, mai usurel! <br /><br /><br />Ne-a surprins si cu premierea( mentiune de fapt) la festivalul Amicii.....Spun ne-a surprins, mai ales pe mine, caci n-am dat prea mare importanta, fiind ocupata si cu bebelina ....tot imi spunea ca va avea un spectacol, dar in mintea mea se contura imaginea unei serbari, chiar nu stiu de ce imi intra pe o ureche si imi iesea pe alta. Cand am dus-o in ziua cu pricina, intai am aflat ca evenimentul nu se tine in gradinita ei, ci la o sala de spectacol. Wow, era o scena adevarata, iar sala era plina de parinti, copii, cadre didactice! Apoi, iarasi wow, exista un juriu, cica e festival ce se intinde pe 3 zile....!!! <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEip8qUr3kj18AsHBceC0KKuezdPYn9dAcY2plzgtp0HupLk46aYN2qcwI3REoMIsQyH5a7u2fGu7xpC2oNcjo2ruikKaV6FyU9qIBbMoXcoJNyQYgSVhwK1_pBYVaynDD9kkSjNYTe7T6k5/s1600-h/DSC_0024+(Small).JPG"><img style="float:left; margin:0 10px 10px 0;cursor:pointer; cursor:hand;width: 200px; height: 134px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEip8qUr3kj18AsHBceC0KKuezdPYn9dAcY2plzgtp0HupLk46aYN2qcwI3REoMIsQyH5a7u2fGu7xpC2oNcjo2ruikKaV6FyU9qIBbMoXcoJNyQYgSVhwK1_pBYVaynDD9kkSjNYTe7T6k5/s200/DSC_0024+(Small).JPG" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5423375630218645874" /></a>A fost ca un dus rece, mi-a parut rau ca n-am facut un efort mai mare, o costumatie, ceva... In juriu erau oameni de teatru, muzica, cadre didactice. Nu stiam ce sa cred la finalul interpretarii( a fost numarul 5 in concurs) cand juriul a solicitat sa repete prezentatoarea cine este concurenta....<br /><br /><br />oare au sesizat ceva, le-a placut sau nu o gaseau pe liste??!! <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh9JI6iEwJxkT5oCljlea6zZkGpq8ltUFopsiRvjfQVj1zo23-jomjD_RStAS-GmAcxg5c4nO6dmWFCln9QR6jmt2AhNpc9vl1YmcyX-weX4zs8k0lfsnh6vxmMcg1lYi7ni9RI3hzBz66C/s1600-h/DSC_0020+(Small).JPG"><img style="float:left; margin:0 10px 10px 0;cursor:pointer; cursor:hand;width: 193px; height: 200px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh9JI6iEwJxkT5oCljlea6zZkGpq8ltUFopsiRvjfQVj1zo23-jomjD_RStAS-GmAcxg5c4nO6dmWFCln9QR6jmt2AhNpc9vl1YmcyX-weX4zs8k0lfsnh6vxmMcg1lYi7ni9RI3hzBz66C/s200/DSC_0020+(Small).JPG" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5423375624076741858" /></a><br />"<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgI8SAzepdFwlkxSHXQzamZ8PKqImTCCKP1OaLMlHkPnxBWT16JFL0WTvy1D7QI8uGzHcTqGQHbfrDZfbpOfs2N-xttrl0b3mN6M_KOVzM87QKD7uNPLFPV4qUJh0zGNe3iU3YpCc5dAjsK/s1600-h/DSC_0019+(Small).JPG"><img style="float:left; margin:0 10px 10px 0;cursor:pointer; cursor:hand;width: 134px; height: 200px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgI8SAzepdFwlkxSHXQzamZ8PKqImTCCKP1OaLMlHkPnxBWT16JFL0WTvy1D7QI8uGzHcTqGQHbfrDZfbpOfs2N-xttrl0b3mN6M_KOVzM87QKD7uNPLFPV4qUJh0zGNe3iU3YpCc5dAjsK/s200/DSC_0019+(Small).JPG" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5423375621757664546" /></a><br />Doamna educatoare era foarte optimista, a spus "Vom un premiu, sigur, a fost foarte bine N-am crezut in ziua concursului, caci au urmat inca 5 concurenti si nu stiam cu vor canta si in zilele urmatoare ale festivalului. Trec zilele si vine ziua finala, premierea, organizata in curtea gradinitei organizatoarea, ca o serbare campeneasca. Fiind in aer liber, A mare se strecoara printre oameni si dispare, normal, nu aveam copila rabdare pana vorbeau organizatorii, si probabil nici ea nu credea ca va fi premiata. Se striga premiul I, II si III, copii care meritau intocmai, cred ca studiau muzica! Nu speram sa se acorde si mentiune, a fost singura, a strigat-o pe fii-mea, am treasarit si eu si doamna educatoare, nu ne asteptam. A mers pe scena, si-a ridicat premiul, felicitarile si a fost invitata sa recante piesa din concurs, dar a fost foarte emotionata si a refuzat! Si pe ea a luat-o prin surprindere, mai ales ca nu era langa noi(eu si doamna) si am luat-o de la coada pentru pictura pe fata...ahh, tocmai urma ea, dupa atata asteptare! :))<br /><br />Sigur au fost si alte actiuni notabile, cand o sa-mi amintesc am sa actualizez bilantul lui 2009!CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-56371236420495067952009-12-26T21:06:00.003+02:002010-03-25T13:57:38.729+02:00De Craciun - ganduri catre prieteniIertareee!!<br />N-am raspuns la sms, n-am sunat pe nimeni, nici macar pe bunicii copiilor mei, nu am vorbit cu nimeni la telefon....agitatie, lipsa de timp....musafiri pe 24 seara, dimineatza de 25, pregateste fetele, cu ce ne imbracam toti, pregateste cadoul pentru nasi, plecat in vizita....n-aveam timp sa mor, vorba aceea!<br /><br />Va multumesc tuturor care m-ati selectat din agendele voastre telefonice si mi-ati trimis versuri, ganduri, mini-colinde....le-am citit pe toate, v-am multumit in gand si mi-as fi dorit sa fi fost in acel moment o caracatita, in loc de 2 brate sa fi avut tentacule ca sa fac cat mai multe lucruri in acelasi timp!... hmm, poate intr-o alta viata, alta planeta... :))<br /><br />Si voua, cei ce mi-ati scris pe mess, pe mail sau orice alta forma de contact - va multumesc!<br />Poate reusesc sa-mi iau revansa de anul nou!CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3904449000422836286.post-28554123301349843372009-12-25T21:33:00.012+02:002010-03-25T13:56:49.798+02:00Craciun 2009 fericit!!2 bucurii mi-au incalzit sufletul azi! <br />Prima a fost bucuria copiilor, a regasirii sub brad a cadourilor, dar privita cu ochii fiicei mele, cu inocenta varstei, cu nerabdarea si optimismul pur....n-ar avea rost Craciunul fara copii, prin trairea lor parca ma reincarc pentru inca un an, anul ce va urma...2010!!<br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgSKfsLLiDYsdh31CuQLMDLGG_1G728w8Hu9uqgUmq_88C3T54q0hwl7NHxSsutVWZgYkdttC_xx9zQAx0US_U0FWkr0kHFR8nhcCrAjlvFc363M9HTy2mCUppObBe6ffVOVUdhgc_Y7t7Q/s1600-h/Picture+175.jpg"><img style="float:left; margin:0 10px 10px 0;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgSKfsLLiDYsdh31CuQLMDLGG_1G728w8Hu9uqgUmq_88C3T54q0hwl7NHxSsutVWZgYkdttC_xx9zQAx0US_U0FWkr0kHFR8nhcCrAjlvFc363M9HTy2mCUppObBe6ffVOVUdhgc_Y7t7Q/s320/Picture+175.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5423360711595644882" /></a><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br />Ajunul Craciunului:<br />Poate vine Mos Cracciun! Il astept cu nerabdare, cu emotie, spuse A mare! Normal, caci A mica e prea mica sa inteleaga ca e rost de rasfat!<br />Am reusit sa adorm pe la 2,30 noaptea, caci cu greu am convins-o sa adoarma, caci il tot astepta pe Mos'...eu ma panicasem deja caci nu impachetasem cadourile. Eram singura acasa, macar de era tati cu noi sa fi tinut fata ocupata.<br />Muuult asteptata dimineata de Craciun:<br />Bucurie maxima, cadouri sub brad, cele mai multe pentru A mare( cam 4 cutii). La nasa a primit o rochita de ocazie pe care imediat a imbracat-o, s-a invartit muult, a uzat-o deja! Super incantata! Cred si eu, caci Mos' a lasat cadouri si la bradutii altora( fini, nasi, bunici, vecini, prieteni). Ehee, ce vremuri!<br /><br />Dupa atata rasfat, a vazut o filmare cu predare de cado' direct de la Mos' si ...oftica maare: De ce n-a venit si la mine Mosu'!!??? M-am suparat pe el, zise A mare!<br /><br />A mica, a fost chinuita azi, a sarit din program, cred ca o chinuie durerea gingiilor....hm, se pregateste de o schimbare! Fiind bolnava saptamana trecuta nu prea a mancat toata portia(biberonul), puneam pe seama racelii, dar cred ca si gingiile inflamate isi spun cuvantul. Asaa ca, A mica, nu prea a avut chef de vizite, de sarbatoare... la anul va fi altceva!<br /><br />Al doilea motiv a fost regasirea unor ganduri offline pe mess, de la un om tare drag, o emblema a ambitiei, sperantei si increderii intr-o viata incercata - care mi-a transmis intai de toate Sa traiesc cu numele, cu fostul nume de familie dar si cu prenumele( m-a cunoscut cand ma numeam Cristina Craciun si nu uita asta chiar daca este la mii de km distanta), apoi a urmat Sinceritate si la final Craciun Fericit!<br /><br />Sa fie un Craciun Fericit!!! Si vreau sa caut fericirea, sa pun in balanta viata in acest moment, sa cern totul si sa ramana: sanatatea si linistea, atat!<br /><br />Oboseala mea atarna greu, se reflecta in multe actiuni, dar eu nu ma las....am zis ca ma limitez cu pregatirile de Craciun, dar tot in jurul orei 2 noaptea am reusit sa adorm. Astept sa treaca febra sarbatorilor de iarna si sa intru in linie dreapta cu programul meu zilnic!<br /><br />Anul trecut, in prima zi a Craciunului l-am anuntat pe sotul meu ca va fi tatic a doua oara, ca am facut testul de sarcina si aparuse si a doua liniuta.....Acum "liniuta" are 4 luni si este o scumpete...eu nu regret nimic; chiar daca nu e usor, uitarea ma face sa pot merge mai departe!<br /><br />Eu si cei dragi mie, inclusiv "liniuta" ce o purtam in marsupiu si care s-a aratat in preajma Craciunului trecut!<br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWZnpTlbP5aXCyg21poFd1rp9acshyphenhyphenjBYbaDC7lezInh4LG8veCRniuxd8rYymHbTV413CfaL0OIsG2gX6lBnTtqA-J6nnikeOvV3KE-QHOHczQR_D16FRh9eWS0If9diQqvl5lQyLiiZi/s1600-h/Picture+036+(Small).jpg"><img style="float:right; margin:0 0 10px 10px;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWZnpTlbP5aXCyg21poFd1rp9acshyphenhyphenjBYbaDC7lezInh4LG8veCRniuxd8rYymHbTV413CfaL0OIsG2gX6lBnTtqA-J6nnikeOvV3KE-QHOHczQR_D16FRh9eWS0If9diQqvl5lQyLiiZi/s320/Picture+036+(Small).jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5420777460580772498" /></a><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br />Craciunul prezent ne-a gasit asa: <br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgIbbNJFn3d8W6Sg5xN8cSPk7FpzhfJKN9-xduntW0xeKJCmKRVvT4U4V72FxIVtUF6s_agtXX4879FlbXyE6N7UCTJC2CD4N9SdDGJ75gEZb5lr41StjfHcrMWRm8LkDFBUK17qsSQkcNc/s1600-h/Picture+051.jpg"><img style="float:right; margin:0 0 10px 10px;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgIbbNJFn3d8W6Sg5xN8cSPk7FpzhfJKN9-xduntW0xeKJCmKRVvT4U4V72FxIVtUF6s_agtXX4879FlbXyE6N7UCTJC2CD4N9SdDGJ75gEZb5lr41StjfHcrMWRm8LkDFBUK17qsSQkcNc/s320/Picture+051.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5420778641065004258" /></a><br /> <br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br />si asa:<br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEheZeUWcusLxK4soUN9nh6AD0HYsKnfM3DgjVTRNpIBAbwIRpBTyKXbWzlv7cV6XBu0zpMgyjl-vnZId_fuIE5wgSUzbCvbzbUrTnd2Lsun5V8S_ihai-6sfaJSF1Mvnw20YCi1XjZmnAbq/s1600-h/Picture+093.jpg"><img style="float:right; margin:0 0 10px 10px;cursor:pointer; cursor:hand;width: 320px; height: 240px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEheZeUWcusLxK4soUN9nh6AD0HYsKnfM3DgjVTRNpIBAbwIRpBTyKXbWzlv7cV6XBu0zpMgyjl-vnZId_fuIE5wgSUzbCvbzbUrTnd2Lsun5V8S_ihai-6sfaJSF1Mvnw20YCi1XjZmnAbq/s320/Picture+093.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5420778967536131618" /></a><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br />Stiu, nu se vede atmosfera de sarbatoare, dar pozele arata ca acum suntem 4, ca uneori ne organizam "pe echipe"...e altceva!CrixiAahttp://www.blogger.com/profile/00396409818400088515noreply@blogger.com0